marți, 1 noiembrie 2011

Autoportet

Sunt brunetă, dar conduc ca o blondă. Am un soţ care nu suportă spanacul, o fetiţă  de patru ani şi jumătate care mi-a spus mai devreme că sigur mă va invita la nunta ei, că doar suntem prietene, şi o pisică căreia îi miros picioarele.
Sunt medie de înălţime, de greutate si de frumuseţe. Am multiple talente: ştiu să gătesc, să enervez oameni, să desenez, să fac bagaje şi să fac dezordine.
În urmă cu câteva zile mi-am declarat la recensământ soţul ca fiind capul familiei. După ce mi-a trecut enervarea produsă de stupiditatea întrebării am stabilit împreuna cu recenzorul că citirea apometrelor şi plata întreţinerii sunt criterii suficient de solide in stabilirea funcţiei.
Îmi place să beau ceai, să mă uit la filme şi să mănânc chipsuri în secret.
Sunt centrul universului meu şi am învăţat să mă împac cu ideea. Am totuşi multe porţi deschise în suflet. Cu alte cuvinte simpatizez pe toată lumea, mai puţin pe filfizoni, pe mitocani şi pe cei ce se iau atât de tare în serios că îmi provoacă greaţa.
Nu suport constrângerile şi identific în stadiu incipient tentativele de manipulare.
În momentul de faţa am patru cărţi începute: America fara etaje (Ilf si Petrov), Amintiri din casa mortilor (Dostoievski), Cele şapte pene ale vulturului (Gaugaud) şi Writing and illustrating Children's Books (trei tipe).
Şi cam atât.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu