Ziua a şaptesprezecea

Chiar mă tem de momentul când mama va descoperi că am aruncat masa de călcat. Am refuzat-o deja de două ori când s-a oferit să îmi calce, a treia oară sigur o să i se pară suspect.

amr 13

Ziua a şaisprezecea

Dă-mi un motiv, oricât de mediocru, şi mă opresc imediat din făcut curăţenie.
Hai, te rog, dă-mi odată!

amr: 14

Ziua a cincisprezecea

Miau. Nu am prea multe gânduri azi. Dar mă prefac că sunt drăguţă şi o să trec cu bine şi de ziua asta.

amr 15

Ziua a paisprezecea

E fascinant cum timpul se dilată sau se contractă după bunul lui plac şi oarecum contrar voinţei noastre.

amr: 16

Ziua a treisprezecea

Cea mai mare sperietură de luna asta am trăit-o atunci când am crezut că mi s-a stricat maşina de spălat vase.

amr 17

Gândul zilei. Ziua a doisprezecea

Abia acum când dintr-o ciudată întâmplare am pus-o invers am realizat că toată viaţa mi-am pus cureaua într-un singur sens.

amr 18

Gândul zilei. Ziua a unsprezecea

O iubesc. O iubesc când e cu zâmbetul până la codiţe şi parcă şi mai mult când e cu două lacrimi atârnate în vârful obrajilor.

amr 19

Gândul zilei. Ziua a zecea

Continui să mă întreb de ce soţului meu îi plac toate pozele în care arăt ca un şoricel.

amr: 20

Thought of the day. Day nine

F M's body is about to find equilibrium.

21 days left to force my lonely neuron to think something. Anything.

Gândul zilei. Ziua a opta

Cel mai tare mă enervează faptul că mă enervez.

amr: 22

Gandul zilei. Ziua a şaptea

Fiica mea a preluat câteva plăceri de la bunicii ei: plăcerea de a se înzorzona, plăcerea de a-şi face unghiile cu lac si plăcerea de a fi scărpinată pe spate.

amr:23

Gândul zilei. Ziua a şasea

Sunt ceea ce sunt şi mi-e foarte greu sa fiu altcineva.

amr: 24

Gândul zilei. Ziua a cincea

Nu pot trăi fără stress. Dacâ nu îl am şi nici nu-l găsesc de cumpărat, îl confecţionez cu mijloace proprii.

amr: 25

Gândul zilei. Ziua a patra

Nu trăiesc din artă (din păcate). Trăiesc pentru artă.

amr: 26

Gândul zilei. Ziua a treia

Pentru ca o lucrare să devină operă de artă este nevoie de două procese care sa ruleze concomitent în background: unul cognitiv şi unul emoţional.

amr: 27

Gandul zilei. Ziua a doua

Cu cât încerci mai mult să te apropii de perfecţiune, cu atât te îndepărtezi mai tare de ea.


amr: 28

Gandul zilei. Ziua intâia

Din când în când îmi place să schimb perspectiva. Aşa că îmi iau laptopul şi mă mut în celalalt colţ al camerei.


amr: 29 de zile

High on Caffeine

Mă plimb de-a lungul camerei, îmi muşc buzele şi îmi mănânc unghiile în acelaşi timp şi în acelaşi ritm cu neuronii mei care se învârt haotic în jurul unei singure insistente idei - "trebuie să mă concentrez!"
De fapt cred ca e de la cafea.
Am fumat-o mai devreme pe cea pe care am denumit-o "ultima ţigară". Doar "ultima ţigară" fără alte amănunte de genul: pe anul ăsta, pentru totdeauna, pentru urmatorii 3 ani... Om vedea. Deşi nu am obiceiul sa fumez acasă, mi-am zis că doar aici, într-un mediu relativ curat, mi-aş putea da seama mai bine de gustul ei prăfuit tuberculos care te intoxică din interior, îţi zgarie surd plămânii şi îţi otrăveşte ficatul deja fragezit de tot alcoolul şi  de toate ciocolatele de peste viaţă. Nu poţi să simţi gustul ei adevărat când e împachetat cu ritmul muzicii şi cu Blody Marry şi cu oameni care se distrează în jurul tău. Atunci e bun, plăcut, ameţitor, ademenitor. Ce bine e deghizat! Dintr-o împuţiciune se transformă în ceva atât de apetisant! Ce putere de a metamorfoza senzaţiile are creierul nostru! De a altera întreaga realitate doar pentru  a ne oferi un fragment din ceea ce credem că vrem.
Brr! Tare cafeaua!
Acum că a adormit copilul m-am hotărât brusc să mă concentrez la întărirea relaţiei de cuplu. Continui mai târziu.
............................................................................
Filmul ruleaza şi mă simt oarecum mai liniştită, dar încă îmi rod unghiile. Neuronii insistă să se zbată, acum puţin mai ameţiti. Doctor Who îşi îndeplineşte misiunea.
Şi, deşi ştiu că nu ar trebui, nu mă pot abţine să nu fac balanţe de sfârşit de an şi promisiuni de inevitabil început de an. "Voi insista asupra ilustraţiilor de carte" imi zic. Am facut o listă cu textele cu care voi lucra - planul pe urmatorii doi ani. "E lejeră. E realizabilă. Trebuie doar să evit elementele perturbatoare. Şi să ţin sub control pornirile autodistructive. Şi să mă concentrez!"

Deci la final de an am:
a fuckable husband
a lovable kid
a doable list

Rezonabil.

Cum să ratezi o zi din viaţă

- Mami, mami!
- Mmm.
- Mami, tati are ochii verzi, eu am ochii negri, tu de ce ai ochii roşii?
- Mmmm.
Mă duc la baie. Nu reuşesc să îmi văd pupilele. Mă spăl, dar nu-i nici o îmbunătăţire. Mă duc la bucătărie. Torn un litru de apă pe gât. Mă apucă ameţeala.
- Mami, hai să ne jucam!
- Îhî, imediat. Stai să mâncam ceva mai întâi.
 Mâncarea îmi dă suficientă energie să mă târâi urmatoarele trei ore.
- Iubita mea, nu vrei totuşi să te uiţi la Tom şi Jerry?
Punem Tom şi Jerry. Dvd-ul are cam o oră jumate. E perfect. Închid ochii şi încep să vad tot felul de monştri. Încerc să îmi aduc aminte dacă în taxi am stat în faţă sau în spate. Nu reuşesc. Îmi aduc aminte în schimb de nişte porumb şi o carne de vită tare pe care nu puteam să o mestec. Efectul Ketonal-ului incepe să se simtă.
- Mami, s-a terminat Tom şi Jerry!
Uh, un nou val de energie.
Pupilele au început să apară.
Ciorba de perişoare îşi face treaba.
SMS unei prietene de suferinta: "Nu mai vreeeeaaaaaau!"
Nu mă crede. Zice că a fost fun.
Până seara reuşesc să mă recompun. Adun chiar şi hainele aruncate.
Îmi dau seama că mai e puţin şi se face luni.
- Hai la nani iubita că mâine ne sculam de dimineaţă!

Autoportet

Sunt brunetă, dar conduc ca o blondă. Am un soţ care nu suportă spanacul, o fetiţă  de patru ani şi jumătate care mi-a spus mai devreme că sigur mă va invita la nunta ei, că doar suntem prietene, şi o pisică căreia îi miros picioarele.
Sunt medie de înălţime, de greutate si de frumuseţe. Am multiple talente: ştiu să gătesc, să enervez oameni, să desenez, să fac bagaje şi să fac dezordine.
În urmă cu câteva zile mi-am declarat la recensământ soţul ca fiind capul familiei. După ce mi-a trecut enervarea produsă de stupiditatea întrebării am stabilit împreuna cu recenzorul că citirea apometrelor şi plata întreţinerii sunt criterii suficient de solide in stabilirea funcţiei.
Îmi place să beau ceai, să mă uit la filme şi să mănânc chipsuri în secret.
Sunt centrul universului meu şi am învăţat să mă împac cu ideea. Am totuşi multe porţi deschise în suflet. Cu alte cuvinte simpatizez pe toată lumea, mai puţin pe filfizoni, pe mitocani şi pe cei ce se iau atât de tare în serios că îmi provoacă greaţa.
Nu suport constrângerile şi identific în stadiu incipient tentativele de manipulare.
În momentul de faţa am patru cărţi începute: America fara etaje (Ilf si Petrov), Amintiri din casa mortilor (Dostoievski), Cele şapte pene ale vulturului (Gaugaud) şi Writing and illustrating Children's Books (trei tipe).
Şi cam atât.