Cine a fost 2010 şi ce a vrut el de la mine

2010 m-a învaţat diverse lucruri:
- că poţi supravieţui spunând adevarul în proporţie de 95% + 5% minciuni involuntare.
- că simpla menţionare a cuvintelor "penis" şi "vagin", banale din punctul meu de vedere şi care nu fac altceva decât să numească părţi anatomice ale mamiferelor, încă poate stârni revoltă şi controverse nebănuite.
- că am cu cine să împart profunzimile şi că ar trebui sa fiu recunoscătoare pentru asta, superficialităţile sunt cele pentru care încă mai caut clienţi.
- că nu e cazul să cauţi răspunsuri la întrebări pe care încă nu le ai.
- că nu oricine îşi permite să fie superficial.
- că dacă nu eşti fericit fără bani, nu vei fi fericit nici cu ei.
- că e nevoie să mergi înapoi pentru a putea să-ţi iei avânt.
- că e bine să nu judeci niciodată oamenii, ci doar faptele, dacă tot e musai să judeci ceva.


Şi am mai aflat un lucru destul de interesat despre mine - gândesc cu ambele emisfere în aceeaşi măsură. Cum mă ajută asta, nu prea ştiu, dar este o explicaţie pe care o căutam de mult pentru dualitatea şi inconstanţa mea, pentru bătălia permanentă care se dă în capul meu între raţiune şi instinct, pentru faptul că pot savura arta cu o imensă plăcere, dar apreciez oricând o problema de matematică, pentru alternarea obositoare a momentelor de logică solidă cu cele de lipsă totală a ei. Şi dacă am chef, pot să dau vina pe asta şi pentru faptul că încurc dreapta cu stânga.
Se zice că ar fi o chestiune de dorit, un echilibru de care e nevoie, dar pe mine nu mă ajuta deloc să ştiu cine sunt sau să aflu ce vreau, si odata ce-am aflat, sa nu ma schimb a doua zi, nici să ştiu încotro s-o pornesc. Dar asta e, nimeni nu-i perfect! Şi poate că aşa mi-e dat sa fiu. Mereu schimbatoare, sunt totuşi autentică în toate gândurile şi acţiunile mele contradictorii.

Voi încheia acest an cu o povestioară zen pe care am de gând să mi-o aduc mai des aminte în 2011, mai ales în momentele în care încep să curgă aberaţiile.

Un maestru şi elevul său stateau şi admirau o superbă zi de primăvară. La un moment dat, elevul spune:
- Ce zi frumoasă!
La care maestrul adaugă:
- Aşa e, dar ce păcat să o spui.

Un an fericit tuturor!